(Ne)obosit, Andrei Gheorghe, odihnește-te în pace!

Întotdeauna am crezut că dacă ar fi să dau vreodată un test suprem de cultură, simț al firescului și capacitate intelectuală, acela ar consta într-un dialog de câteva ore cu Andrei Gheorghe.

Costin Ștucan, un om de ziar și de televiziune, a avut parte de mai mult de atât, și ne scrie despre Andrei, cel care-a plecat: “Andrei ăla, Midnight Killer-ul, 13-14, Matinalul, inchizitorul din Lanțul Slăbiciunilor, Gheorghe a fost poate cel mai bun om de radio și de televiziune văzut vreodată de România.”

Nu cu mult timp în urmă, spunea că a obosit. Oboseala lui n-a fost însă una fizică:

„Sunt obosit. Am fost “generația de sacrificiu” si am crezut ca după un drum lung si greu o sa ajungem intr’o poiana cu soare si flori. Dar nu a fost așa. Drumul nu ducea nicăieri si intr’o zi sătui de foame si mizerie ne’am revoltat, ne’am ucis conducătorii si am crezut ca după un alt drum lung si greu o sa ajungem la malul unei ape dulci. Apa însă e salcie, terenul mlăștinos si cei mai nevolnici și netrebnici dintre noi se răsfață in calești scumpe, copiii lor ni se urca in cap și dansează țonțoroiul iar părinții noștri mor încet de piocianic. Frății fug scirbiti si’si caută fericirea in alte zări. Speranta a leșinat bătută de jandarmi, Infinitul lucrează la un mall iar eu imi număr firfireii și ma gândesc daca’mi ajung de o funie mai sănătoasă. In fata nu văd nimic decit bezna și întuneric, in jurul nostru doar mizerie și dezmăț și nu mai pot și nu mai am răbdare. Am inima uscata si’n gura gust de cenușă. Va blestem conducători ai României si’n pușcărie dacă v’as bagă pe toți, cu nimenea nu as greși. Va blestem cu spitalele, școlile, șoselele, șpăgile, infumurarile și prostia voastră agresiva. Va blestem sa muriți stind la coada, sa trăiți din salariu și sa va petreceți bătrânețea cu o pensie obișnuita, intr’un oraș obișnuit, cu doi copii obezi și beți in sufragerie și cu părinții in întreținere pe veci. Sint obosit și drumul nu se mai zărește.”

A sărit de la una la alta, a făcut de toate, și le-a făcut al naibii de bine. A scris, a vorbit, a gândit. Al naibii de bine!

P.S.: Eu cred că mai avem câțiva buni, în ordine total aleatorie, Moise Guran, Oreste Teodorescu, Radu Banciu, dar niciunul ca Andrei! Odihnește-te în pace, dar, continuă să dai lecții, de oriunde ai fi!

Sursă foto: https://www.facebook.com/andrei.gheorghe.92